Aflat la a XVIII-a ediție, Festivalul „Romeo și Julieta la Mizil” îi provoacă pe cei tineri și mai puțini tineri să-și folosească imaginația, buna dispoziție, darul scrisului pentru a crea bună dispoziție.
Secțiunile festivalului sunt două, una destinată adulților, care are două subsecțiuni:
1)Epigramă, la care se trimit patru epigrame, dintre care una are ca temă impusă reportajul literar „175 de minute la Mizil”.*, de Geo Bogza și 2) Poezie, la care se trimit trei poezii, dintre care una trebuie să aibă elemente de prozodie. Cealaltă secțiune este destinată elevilor, având aceleași subsecțiuni și reguli. Se poate participa la ambele secțiuni. Se pot înscrie tinerii români… de orice vârstăde pretutindeni (peste 14 ani).
Premiile sunt de 4000 de lei pentru ambele secțiuni și au numele unor personalități născute în Mizil: George Ranetti, Grigore Tocilescu și Agatha Bacovia. Gala de premiere are loc la Mizil, pe 25.01.2025.
Festivalul este susținut de Fundația Culturală „Romeo și Julieta la Mizil”, în colaborare cu Primăria Mizil și Consiliul Local, Inspectoratul Școlar Județean, Consiliul Județean Prahova și Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”.
Invitații ediției a XVIII-a sînt Adrian Cioroianu, director al Bibliotecii Naționale a României, Cinzia Demi, scriitoare italiană și Elio Scarciglia, organizator al Festivalului literar de la Puglia, Italia.
Acum două zile am avut curiozitatea să știu de la inițiatorul evenimentului, domnul Laurențiu Bădicioiu, ce mai fac azi Romeo și Julieta în Mizil.
M.N.: – Ce fac, an de an, Romeo și Julieta la Mizil?
L.B.: – Trăiesc… o metaforă, o relație simbiotică a poeziei cu comicul, iar zâmbetul sau chiar râsul sănătos al invitaților încoronează opera reconfortant, terapeutic chiar.
M.N.: – Societatea actuală și-a pierdut umorul sau umorul de azi e diferit față de cel de-acum 30, 50, 100 de ani?
L.B.: – În opinia mea, comicul românesc, cu „uneltele” sale specifice: umorul, ironia, autoironia, cuvântul de spirit, satira, sarcasmul, grotescul, burlescul, comparativ cu perioada invocată, preferă cam aceleași ținte. Când spun asta, mă gândesc în primul rând la o anume specie a comicului, epigrama, foarte practicată în epoca interbelică, care și astăzi înflorește. Asta chiar dacă, în literatura română nu i se atribuie un rol important. De altfel, din păcate, comicul în cultura noastră nu are multe lucrări de referință, nici lucrări literare, nici teoretice. În prezent, comicul se perpetuează prin concursuri și festivaluri în aproape toată țara, dar la nivel programatic, în cultura scrisă, apar sporadic volume scrise de umoriști. Sperăm, totuși, că dictonul „Ridendo castigat mores” încă este actual. Noi chiar credem în forța și beneficiile râsului.
M.N.: – Ce se întâmplă cu toate aceste textele umoristice? Nu le vedem ecranizate nici pe micile, nici pe marile ecrane…
L.B.: Din ceea ce au trimis concurenții, textele selectate (poezii și epigrame) apar, de 17 ani, în antologia „Romeo și Julieta la Mizil”. Volumul este format A4 și are o medie de 250 de pagini. Cea de anul trecut a avut 372 de pagini, pe două coloane, font 11. În total, sînt cam 4000 de pagini în care se regăsesc peste 1500 de autori de poezie și epigrame. Mai nou, de doi ani, printr-o excelentă colaborare cu Radio România Actualități, săptămânal sînt rostite epigrame la emisiunea „Vatra luminoasă” realizată de Costin Enache. Alese felicitări!