„Ne mai spui una?” a strigat un prichindel din public. – Spectacol de povești cu păpuși și marionete la Centrul Cultural Armean

Am mers agale spre Centrul Cultural Armean. În duminicile de vară, străzile Bucureștiului sînt puțin circulate și de oameni, și de mașini. Mulți nu au chef să iasă ziua din încăperile unde suflă aerul condiționat. Am luat-o agale pe jos din Calea Moșilor pe Bulevardul Carol, apoi am făcut la dreapta pe strada Armenească. Până să intru în clădire am fost ferm convinsă că în prima zi de Rusalii nu vor fi mulți spectatori. Ei, bine! M-am înșelat: la etajul 1 a fost amenajată o sală de spectacole din trei încăperi ale căror uși au fost deschise larg de organizatori. Abia am găsit un scaun liber pe rândul al șaselea pentru că, la ora 12.25, cu cinci minute înainte de debutul reprezentației, locul se umpluse de prichindei și părinții lor. Cine-ar merge, în afară de mine, pe-o așa căldură, în miezul duminicii de Rusalii ca să vadă un spectacol de păpuși și marionete? Desigur, niște adulți iubitori de teatru și responsabili de educația copiilor lor.

Peste 50 de persoane s-au bucurat, timp de-aproape o oră, de spectacolul inspirat de cartea ”Basme armenești de la Moș Suren” scrisă Suren Muradyan și tradusă în limba română de nepotul său, Arsen Arzumanyan.

Povestea oierului și a soției sale, iubitori de bani și aur le-a arătat copiilor că lăcomia de arginți și iubirea pentru bogăția materială te pot duce la pierzanie, că dragostea, ajutorul reciproc, înțelegerea sînt mult mai importante în viață.

Păsările care-și aleg noul rege s-a dovedit a fi o istorisire moralizatoare în care cei mici, dar și cei mari trebuie să învețe să-și aleagă liderul. 

Doar vulturul a fost demn de-a sta pe scaunul unei Majestăți zburătoare pentru că vulturul poate zbuira la mari înălțimi, are curaj și poate privi și înțelege ansamblul lumii pe care-l conduce.

A treia și ultima poveste a fost despre ursul care bea ceai: un tată-urs își răsfață cei doi pui, fată și băiat, și le prepară un ceai cu miere. Întrucât toți trei îndrăgesc mierea, vor s-o multiplice, iar tatălui îi vine ideea să arunce borcanul cu miere în râul din fața casei. Însă cantitatea de apă din râu va dilua până la dispariție orice urmă a gustului dulce și aromat. Tot despre lăcomie este vorba și în această a treia poveste; și despre răsfăț, nesăbuință, alegeri pripite care au consecințe incomensurabile.

Cu siguranță tâlcul fiecărei povești a fost diferit pentru fiecare spectator din sală și, poate de-aceea, actorii au dialogat în permanență cu privitorii folosindu-se de pretextul unei păpuși pe sfori, Lică, un fel de co-prezentator din lemn, asemănător lui Pinocchio. (Mă rog, unii privitori au fost mai curioși și interactivi față de ceilalți, date fiind vârstele mici și temperamentele lor însă asta a sporit hazul și veselia celor prezenți).

 

Ceea ce m-a bucurat și amuzat foarte tare nu a fost mersul de du-te/vino al unor copii pe scena improvizată pentru-a mângâia sau îmbrățișa păpușile ori marionetele, pentru-a vedea ce se întâmplă dincolo de cortină, ci întrebarea candidă a unei fetițe aflată în rândul întâi, adresată la finalul reprezntației unuia din actori: „Ne mai spui una?”. E un semn că poveștile istorisite și jucate cu talent pot facina și emoționa indiferent de vârstă, vreme și vremuri.

Am ieșit din nou în căldura sorelui de iunie și am m-am îndreptat spre casă, tot agale. Era tot liniște pe străzi.

 

 

Florentina Bălan, este actriță-păpușar, a absolvit cu nota maximă secția de Păpuși-Marionete la UNATC „Ion Luca Caragiale” din București și își continuă studiile în cadrul masteratului de Teatru de Animație. Din octombrie 2023, Florentina Bălan colaborează cu Teatrul „Tony Bulandra din Târgoviște”.

Radu Stăncescu este actor-păpușar, absolvent al secției de Păpuși-Marionete din cadrul UNATC “Ion Luca Caragiale” din București, promoția 2023. El poate fi văzut în spectacole la Teatrul “Tony Bulandra” din Târgoviște și la Teatrul Nou.

Luca Horia Drăghici este un actor-păpușar, absolvent al secției de Păpuși-Marionete la UNATC „Ion Luca Caragiale” din București. Luca Horia Drăghici este colaborator la Teatrul „Țăndărică” din București și Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, student la masteratul de Teatru de Animație.