Aceeaşi şcoală: 1921 vs 2023, Asociația Elevilor Leneși din România (A.E.L.D.R.)
Încurajarea lenei și a chiulului de către administratorii școlii nu reprezintă o noutate. Doar motivele sînt diferite. Acum câțiva ani, din cauza emigrării masive, a dezinteresului pentru liceu ca instituție formativă, a abandonului școlar cauzat de factorii economici și sociali.s-a decis ca și elevii fără examen de bacalaureat să poată urma cursurile unei școli postliceale. În această sesiune, sub pretextul grevei generale a profesorilor, ministerul de resort a echivalat probele orale și certificatele cu mediile obținute în anul școlar terminal. Cartea se face puțin și superficial, la fel se fac evaluările. Așa s-a întâmplat și după Primul Război Mondial. Atunci România reîntregită nu își revenise din șocul economic traversat de marele conflict armat, fuseseră multe pierderi de vieți omenești, iar societatea avea nevoie de forță de muncă alfabetizată și calificată.
După anul 1920, Ministerul Instrucțiunii Publice hotăra anularea corigențelor și acceptarea elevilor în clasele următoare. La 1 ianuarie 1921, dr. Urechia scria în ziarul „Universul”, un pamflet la adresa elevilor leneși, inventând chiar o asociație: Asociația Elevilor Leneși din România (A.E.L.D.R.):
„Domnule Director al învățământului secundar.
Asociația elevilor leneși adânc mișcată de numeroasele probe de solicitudine pe care ministerul instrucției i le-a dat până azi, vă roagă să fiți interpretul gratitudinii sale pentru trecut și a speranțelor sale pentru viitor.
A.E.L.D.R. e convinsă că veți desăvârși opera predecesorilor d-niei voastre și realiza astfel dezrobirea elevului român de sub jugul instrucțiunii obligatorii, Mult a fost, puțin a rămas. În adevăr, grație solicitudinii pentru noi a trecutelor administrații școlare, situația elevului leneș a fost considerabil ameliorată: programele mult ușurate, examenele anuale suprimate, corigențele vor fi, sperăm și ele, mulțămită noilor „metoaghe pedagojice”, din studiul limbilor s-a suprimat gramatica; din acel al geografiei, numele proprii; datele și persoanele din istorie; calculele din studiul matematicilor, așa că situația elevului leneș s-a îmbunătățit considerabil, o recunoaștem. Această stare a adus înflorirea societății noastre. (…).”
Ironic, autorul avea și câteva revendicări în numele elevilor leneși, cum ar fi ținerea cursurilor în zilele de sărbători recunoscute sau ținerea lor într-un format facultativ.
Concluzia textului extrem de acid semnat de dr. Urechia rămâne valabilă și azi:
„Noi nu putem decât felicita pe d.ministru al instrucției care a înțeles așa de bine timpurile în care trăim și desăvârșind opera predecesorilor săi, suprimând ultimele sancțiuni, a reușit să suprime instrucția din școală. Logica impune d-lui ministru o ultimă suprimare: aceea a ministerului instrucției.”
Altfel, vă doresc o vară frumoasă și aștept cu interes, continuarea experimentului de învățare modulară în sprijinul Asociației Elevilor Leneși din România, o asociaţie renăscută de peste trei decenii şi jumătate cu sprijinul autorităţilor.